Geologia
Parcul Naţional Munţii Măcinului se situează pe cea mai veche formaţiune geologică din ţară, Munţii Măcinului, rest al cutărilor hercinico-kimerice. Rocile semnificative sunt: granite gnaisice în S şi E, calcare cristaline în SE, roci metamorfice şi eruptive în N, depozite leossoide pe platouri şi altitudini mici. Prezente sunt formaţiunile de Carapelit compuse din conglomerate, gresii, şisturi detritice. Această fâşie de roci mai moi este mărginită de strate devoniene şi siluriene, compuse mai ales din cuarţite, ce dau o serie de cornete.
În Dobrogea de Nord pot fi întâlnite depozite precambriene, paleozoice şi mezozoice, străpunse de intruziuni şi extruziuni de roci eruptive, la care se adaugă rocile metamorfice. După ce aceste formaţiuni au fost cutate în diferite faze, precambriene, paleozoice şi kimmerice vechi, a urmat peneplenizarea lor, în prezent fiind vizibile doar resturile cutelor sistemelor muntoase respective. Din stratul gros de loess depus în cuaternar, formaţiunile mai vechi aflorează în prezent doar pe suprafete restânse. Din punct de vedere geologic, Dobrogea de Nord se împarte în următoarele zone: Unitatea Măcin, corespunzătoare Munţilor Măcin; Unitatea Niculiţel şi Unitatea Tulcea, ce corespund împreună zonei Tulcea.
Unitatea Măcin este formată dintr-un fundament alcătuit din şisturi cristaline şi masive de granitoide, cunoscute şi sub denumirea de magmatite prehercinice, un înveliş sedimentar paleozoic de vârstâ carboniferă, reprezentat prin formaţiunea de Carapelit, alcătuită dintr-o alternanţă de gresii grawacke şi şisturi argiloase. Acesta este străpuns de granitoide, iar la el se adaugă un înveliş sedimentar posthercinic.