Mărturii istorice în localităţile invecinate parcului
Cercetările arheologice au evidenţiat existenţa obiectelor din eneolitic din cultura Gumelniţa şi dezvoltarea în neolitic a culturii Hamangia (cunoscută în special datorită statuii numită Gânditorul de la Hamangia), vestigii ale acestei culturi au fost descoperite la Luncaviţa în punctul numit „La cetăţuie” şi în apropierea localităţii Văcăreni. Urme ale culturii Gumelniţa- resturi de vase- sunt prezente şi la Garvăn.
Tot la Garvăn a existat o aşezare geto-dacă şi se găsesc ruinele cetăţii romano-bizantice Dinogeţia (portiuni de zid, turnuri de apărare, poarta principală – sec IV), şi ale unei aşezări feudale timpurii (ceramică cu traditii daco – romane, unelte agricole şi arme, tezaure monetare, podoabe, depozite de alimente). Cetatea a fost menţionată pentru prima data de Ptolemeu în sec I în lucrarea Geoghraphia. Ea a fost construită în timpul împăratului Diocleţian (284-305), avand ca scop întărirea granitei de la Dunăre a Imperiului Roman, ca aparare impotriva populatiilor migratoare. Materialul arheologic descoperit în aceasta zonă demonstrează ca atat în cetate cat şi în aşezarea feudală timpurie s-a desfăşurat o viaţă economică intensă, la baza căreia a stat producţia internă şi schimbul de produse cu zonele invecinate precum şi relatiile cu imperiul Bizantin (datorita monedelor bizantine gasite). Tot aici au fost descoperite ruinele din piatră ale unei mici bisericuţe, cu pereti pictati în frescă, ce reprezintă cel mai vechi monument bizantin feudal cunoscut din România.
Alte vestigii ale culturii neolitice Gumelniţa au fost descoperite şi la Jijila, Văcăreni, Garvăn. Pe malul lacului Jijila sapaturile au descoperit de asemenea semne de vietuire datand din epoca fierului.
La Vacareni a fost descoperit un tezaur monetar ce conţine ducaţi emişi în timpul lui Mircea cel Bătrân, se presupune ca ar fi îngropat aici din anul 1436 după lupta de la Nicopole, la care alături de cruciaţi au participat şi Mircea cel Bătrân, Domnul Tării Româneşti.
La Nifon au fost descoperite două monumente romane inchinate zeiţei Diana, cel mai vechi datand din anul 170 e n.
La Măcin se gaseste Castrul roman Arrubium atestat documentar în jurul anului 100 e.n., ale carui ruine se pot vedea şi azi în apropierea orasului inspre partea de nord vest . La 5 km de Măcin s-au descoperit olane de la un apeduct roman. Cetatea romana Troesmis, era una din cetatile principale ale getilor, mentionate de izvoarele istorice, referitoare la conflictele militare dintre Lysimach şi Dromichete (inceputul secolului al III-lea i.e.n.), iar poetul Ovidiu are grija sa specifice ca Troesmis este o cetatuie straveche (Vetus arx), pe care Pomponius Flaccus a cucerit-o de la geti şi a dat-o regelui Rhescuporis al tracilor (anul 12 e.n.). Alte marturii ale istoriei şi culturii în Măcin sunt Hanul vechi edificat acum 300-400 de ani şi geamia, monument arhitectonic construit în secolul XVIII.
O frumoasa legenda locala din Măcin povesteste despre Popina Blasova monument al naturii din Balta Brailei. aflat vizavi de comuna Turcoaia. Legenda vorbeste despre un tanar urias din Braila care, fiind indragostit de o fata din Iglita (acum Turcoaia) şi refuzata fiindu-i cererea în casatorie, infuriat , a rupt o stanca din Dealul Orliga de langa Măcin şi a aruncat-o spre uriasii din Iglita. Stanca a cazut în Balta Brailei formand ceea ce localnicii denumesc Stanca Blasova sau popina. Fata insa a raspuns rupand şi ea o stanca din Iacobdeal pe care a aruncat-o spre flacau. Stanca a cazut intre Măcin şi Smardan, în locul numit acum Piatra Fetii.
Peisajul istoric cultural în PNMM este reprezentat de numeroase situri arheologice, scoase din anonimat ca urmare a nenumaratelor sapaturi arheologice şi cercetări efectuate în decursul timpului de diferite Societati sau Institutii de cercetări arheologice, Institutul de Cercetări Ecomuzeale Tulcea, şi altele asemenea ce au dovedit existenta de asezari omenesti incepand cu epoca de piatra, unele din ele aflate chiar pe teritoriul parcului.