« Back

Traseul Celic – Alba

Traseul Celic-Alba

Marcaj: Triunghi albastru

Lungime: 16 km

Ruta: Mănăstirea Celic Dere - Edirlen - Carasan Teke - Alba

Loc de campare: Izvor Celic Dere

 

Un traseu unic ce oferă posibilitatea de a îmbina trei forme de turism responsabil: peisagistic, religios și științific.

Pleacă de la un izvor situat în apropierea uneia din multele porți dobrogene de intrare a creștinismului în România - Mănăstirea Celic Dere și include segmente ale unor rezervații naturale deosebite la nivel european, prin componentele floristice și faunistice: Edirlen și Carasan Teke. Se pot vedea mărturii ale cetății Edirlen, sec VII-X e.n. ce constituia un punct de legătură între cetățile grecești și cele din Dobrogea centrală.

Peisaj deosebit dat de alternanța ecosistemelor de pădure cu Stejar pufos (Quercus pubescens), Gorun de Dalmația (Quercus dalechampii), Mojdrean (Fraxinus ornus), Păr argintiu (Pyrus elaeagrifolia), Tei argintiu (Tilia tomentosa), Carpen (Carpinus betula), tufărișuri ponto-sarmatice cu Păducel (Crataegus monogyna), Migdal pitic (Amygdalus nana) sau Cununiță de stâncă (Spiraea crenata) cu cele de pajisti de stepă ponto-sarmatică sau creste ascuțite ce alternează cu văi adânci.

Flora reprezintă o sinteză floristică a două continente Europa și Asia cu multe specii rare, vulnerabile sau periclitate la nivel universal sau național: Bujorul de stepă (Paeonia tenuifolia), Coada șoricelului (Achillea clypeolata), Lalea pestriță (Fritillaria orientalis), Talpa leului (Gymnospermium altaicum),  Usturoi de miere (Nectaroscordum siculum ssp bulgaricum), Orhidee (Himantoglossum hircinum), Orhideea bujor (Anacamptis pyramidalis), Garbiță (Limodorum abortivum), Valentiță (Tanacetum millefolium), Iarbă de șoaldină (Sedum hillebrandtii), Rușcuță de primăvară (Adonis vernalis), Rușinariță (Orlaya grandiflora), Colilie (Stipa ucrainica), Ghiocelul cu frunze îndoite (Galanthus plicatus), Coșaci pontici (Astragalus pontica), Vinețele (Centaurea marschalliana). Componenta faunistică este la fel de bogată, în această zonă găsindu-și locuri prielnice de hrană și adăpost specii cum sunt din grupa avifaunistică  Viesparul (Pernis apivorus), Eretele sur (Circus pygargus), Eretele alb (Circus macrourus), Ciuful de câmp (Asio flammeus), Eretele vânăt (Circus cyaneus), reptilele Țestoasa Dobrogeană (Testudo graeca) și Gușterul (Lacerta viridis) sau dintre mamifere Jderul de piatră (Martes foina) și Pisica sălbatică (Felis silvestris).