« Înapoi

Traseul Culmea Pricopanului

Marcaj: Bandă albastră
Lungime: 6 km
Ruta:

Măcin - Regia Tutunului - Vf. Sulucu Mare - Piatra Râioasă - Șaua Șerparu - Vf. Caramalău - Fântâna de Leac - Măcin

Loc de campare: Fântâna de Leac
 

Traseul Culmea Pricopanului poate fi considerat traseu de geoturism deoarece poartă paşii vizitatorului printre formaţiuni geologice spectaculoase care au luat naştere acum aprox. 255 de milioane de ani. Masivul Pricopan din punct de vedere peisagistic constituie creasta cea mai spectaculoasă din aria parcului, fiind caracterizată prin uriaşe formaţiuni granitice, stânci semeţe şi panorame vaste de jur împrejur asupra Depresiunii Măcin, Dunării, Depresiunii Luncaviţa, şi chiar Oraşele Galaţi, Brăila, Reni. Fiind aproape complet despădurit, masivul oferă aspectul tipic de eroziune al unui relief dezvoltat pe granite creând peisajul golului alpin, cu stânci rotunjite, alterare ca nişte "foi de ceapă", şi care oferă aspecte de pietre balansoare şi forme bizare ce pot fi admirate de-a lungul traseului. Poteca parcurge pajişti de stepă, ochiuri de silvostepă şi stâncării presărate cu arbori de uscăciune şi tufărişuri de păducel, măceş şi sălcioară. 

Printre stâncării golaşe întâlnim plante rare de importanţă internaţională precum: Clopoţelul dobrogean (Campanula romanica) - endemism dobrogean, Garofiţa pitică (Dianthus nardiformis), Merinana (Moehringia grisebachii şi M. jankae). Această creastă cu vegeraţie pitică şi stâncării este un bun habitat pentru reptile: Ţestoasa dobrogeană (Testudo graeca ibera), Guşterul dobrogean (Lacerta trilineata), Şarpele rău (Coluber caspius); dar şi pentru mamifere mici: dihorul pătat (Vormela peregusna), jderul de piatră (Martes foina), dihorul de stepă (Mustela eversmani). Culmea Pricopanului este principalul punct de monitorizare a migraţiei păsărilor răpitoare ce ne traversează ţara.